Scurt istoric

Parohia a fost înfiinţată în anul 1993 şi până în luna decembrie a anului 2005 a fost suplinită de preoţii slujitori ai parohiei Bîrnova. În luna noiembrie 2005 a fost hirotonit primul preot pe seama acestei parohii, părintele Bamboi George-Ciprian, iar la sărbătoarea de Naşterea Domnului din anul 2005 s-a săvârşit prima slujbă în parohia noastră.

Fiind o parohie nou înfiinţată şi neavând biserică, principala activitate a membrilor parohiei şi a preotului paroh o constituie construirea  locaşului de cult şi a casei sociale. Din luna decembrie 2005 şi până în luna noiembrie 2006, prin bunăvoinţa conducerii ISJ Iaşi şi a învăţătorilor din satul Pietrărie, slujbele s-au săvârşit în Şcoala Primară din această localitate. Începând cu luna decembrie a anului 2006, pe terenul parohiei s-a ridicat o capelă provizorie.

Până la mijlocul anului 2006 s-a reuşit obţinerea terenului necesar pentru construirea bisericii, iar la data de 10 mai 2009 s-a pus piatra de temelie pentru biserica parohiei noastre de către Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul.

În vara anului 2010 s-au început lucrările de construire pentru noua biserică.

Parohia noastră este de asemenea implicată în programele Hristos Împărtăşit Copiilor şi Alege Şcoala, majoritatea copiilor din parohie participând la aceste programe dar şi la alte numeroase activităţi organizate de biserica noastră.

Pietrărie este un sat în comuna Bârnova, județul Iași, Moldova, România. Satul Pietrarie sau Pietraria se află în Comuna Bârnova, Județul Iași, având un număr de aproximativ 600 de locuitori. Pietrăria are o istorie impresionantă urmând a fi adusă la cunoștința dumneavoatră de paginile ce vor fi scrise. Satul este atestat documentar din anul 1801, prin jalba colectivă semnată de toți locuitorii, jalbă adresată domnitorului de atunci și în care se arată că ieromonahul Ulian și grădinarul sârb Stan supără și asupresc pe locuitorii acestui sat.

Conform catagrafiilor începutului de secol 19, acest sat era învecinat cu satul sau cătunul Mițelea sau Nițăle(a). Acest nume vine probabil de la un oarecare Niță. Ulterior cele două sate se contopesc ajungând ca în catagrafia din anul 1831 să apară drept cel mai numeros sat din regiune, cu un număr de 47 de familii. Numele satului vine desigur de la carierele de piatră aflate în regiune. În jurul anilor 1720-1750, în Iași, încep să fie construite tot mai multe case, poduri, străzi de piatră. Astfel apare celebra breaslă a pietrarilor, podarilor și cărămidarilor. La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu aveau, ca celelalte bresle, o biserică a lor. Iar în toată istoria Pietrăriei nu se vorbește nicăieri despre vreun loc de închinăciune zidit din temelii de această breală. Însă, locul unde ei mergeau la rugăciune și îșî păstrau stagul breslei a fost biserica Sf. Nicolae din Iarmaroc sau de pe drumul Socolei. Această biserică este zidită pe la 1808 de către soția lui Bujor, un temut făcător de rele care a fost spânzurat pe Movila Săranda din Iarmaroc. Această biserică se afla în drumul pietrarilor de la cariere spre zona locuită a orașului. Ea a fost delomată în perioada comunistă spre a face loc unei fabrici care astăzi este doar istorie.

După anii 1990 biserica a fost rezidiă în apropierea celei vechi. Tot în această regiune se află un renumit izvor atestat documentar din anii 1660 și modernizat în anul 2008, celebra carieră, releul, numeroase peșteri. De istoria Pietrăriei se leagă și Mănăstirile Bârnova, Cetățuia și Schiul Tărâța, precum și Manăstirea Clatea sau Clatia, zidită de Vameșul Păun pe la 1667 în oglindă cu celebra Cetățuie (1672) a socrului său, Duca Vodă. Vom mai scrie și despre Apele de pe Repedea, Vila Greierul sau Spitalul Clunet, Grădina Rivallet, Biserica Inculeț, șa.